Omul de succes și de valoare

Augustin, episcop de Hipona (354 – 430), i-a dat o lămurire înţeleaptă şi minunată unui bărbat care l-a înfruntat cu privire la logica cerului.

– De ce nu mă face Dumnezeu om bogat și de succes. M-am rugat de nenumarate ori pentru bani şi succes, iar Dumnezeu nu-mi răspunde la rugăciuni.

Atunci, Augustin l-a întrebat ce ar face dacă ar deveni bogat. Bărbatul a răspuns:

-Aş avea pământ şi aş avea oameni care să lucreze pentru mine. Eu aş fi cel care conduce. Numai așa succesul ar fi garantat.

-Şi cum e viaţa ta de om sărac?, l-a întrebat episcopul Augustin.

-Am familia mea. Am prietenii mei. Muncim cu toţii din greu. Dar toţi suntem săraci. De success nici nu mai pomenesc.

-Păi, pot înţelege de ce Dumnezeu ţi-a răspuns la rugăciuni, cu o înţelepciune atât de mare, i-a spus Augustin.

-Păi, Dumnezeu nu mi-a răspuns deloc la rugăciuni. Sunt în continuare un om sărac!

-Nicidecum, i-a spus episcopul. Eşti un om foarte bogat. Doar că, Dumnezeu nu ţi-a dăruit aur și așa-zisul succes mult râvnit. Dar, refuzând să-ţi dea aur și pompă, El te-a împiedicat să devii lacom, abuziv şi arogant. De ce ţi-ar da Dumnezeu ceva care să te ajute să le faci rău oamenilor pe care îi iubeşti? Refuzând să-ţi dea aur, şi numai aur, Dumnezeu ţi-a îngăduit să fii bogat în suflet. Eşti bun, generos, iubitor şi iubit.

Bărbatul s-a uitat pelung la episcopul Augustin, apoi a început să plângă![1]

Adnotări întregitoare

Căutăm cu frenezie oportunități de a avea succes, cât mai mult succes în viață. Azi, valoarea unui om este generată de cât succes este în stare să aducă în viața lui. Prea bine. Nu sunt dușmanul succesului și nici nu-i desconsider pe cei care-l caută cu orice preț. Este treaba lor dacă au pariat totul pe succes.

Dar dincolo de orice ispită a dorinței de a fi vizibil sau de valoare, făcut pentru scenă și abil în a lua fața celorlalți, mai poate sta și altceva? Să fie absolut totul în viață această idealizare a succesului care-l ridică pe omul zilelor noastre din anonimat și-l așează în postura de model vrednic de urmat? De ce credem că putem învăța doar de la oamenii de succes despre cum să trăim în lumea asta? Oare mai știm să și pierdem în viață? Oare mai există oameni care să te învețe de bine și din pățaniile lor, nu doar din gloria lor? Cinstit ar fi să nu generalizăm păgubos, ci să credem în forța educativă a unui eșec. Numai că omul care are forța de a-și înțelege eșecul și de a-l transforma într-un slide educațional, nu va sta pe scenă și nu va emite pretenția că este un valoros în sine. De regulă, are discreția unei bunătăți sufletești pe care ajungi să o descoperi abia după ce ai beneficiat de ea sau, ulterior, din felul lui de a fi.

Bunăoară, ce înseamnă om de succes și de voaloare pentru contemporanul nostru? Câteva observații, deloc epuizante în materie, vor încerca să ni-l aducă în prim plan pe cel care vrea să îmbrace „mantia” succesului și să-și prindă la rever „decorația” de om de valoare.

1. Ca să fii de succes, în viziunea omului de azi, obligatoriu se impune să te diferențiezi de ceilalți printr-un Curriculum Vitae impresionant. Cu cât titlurile și competențele certificate prin diplome abundă, cu atât ți se spune că ai în fața ta un om de valoare, un bun carierist. Altceva nu mai contează. Succesul începe cu un CV halucinant.
2. Nu trebuie deloc neglijată nici accederea într-o poziție socială de invidiat. Chiar dacă asta presupune arta disimulării și a compromisului, succesul este un scop în sine și „nobil” care merită totul. Nu te poți împiedica în mărunțișuri și mărunței în drumul spre glorie.
3. Devine din ce în ce mai important cine-ți face campania de promovare. De aceea, să ai de partea ta lumea bună și influentă care să te promoveze, să-ți facă lobby și să te prezinte ca cel mai bun produs de pe piață, inegalabil în competențe, charisme și isprăvi, este tot ce ai nevoie ca să treci drept omul potrivit la locul potrivit. Nu mai contează cine stă, de fapt, dincolo de un slogan sau un baner.
4. Dincolo de toate acestea, dar și fără ele, succesul se vinde pe bani grei într-o societate de consum. Avem de-a face cu fabricanți de oameni de succes care-ți livrează rețeta în funcție de interesul lor și slăbiciunile tale.
5. Finalmente, azi ești de valoare cu cât înțelegi mai bine să te înregimentezi într-un curent de opinie sau în slujba cuiva. Ascultarea ca supunere oarbă și smerenia ca anulare de sine sunt „virtuțile” cu care ești ademenit, iar mai apoi controlat prin impunerea lor. Spiritul gregar face carieră printre „succesele” de azi.

Și totuși, ce contribuie la succesul sau valoarea unui om? Am convingerea că toți avem paradigmele noastre de succes, mai mult sau mai puțin verificate. Însă vă provoc, deloc pătimaș, la o reflecție.

Succesul unui om este el însuși. Mai exact, felul lui de a fi sau de a trăi existența. Cu alte cuvinte, cu cât reușești să fii tu însuți, firesc, natural, fără disimulări și fără prețiozități, cu atât vei reuși să fii și al altora. Asta nu înseamnă că și ceilalți vor fi de partea ta. Indiferent de opțiunile lor, câtă vreme poti fi tu însuți, asta te face să fii de succes. Oamenilor le place să vadă sinceritatea în cei din jur, însă mai puțin s-o exerseze ei înșiși.

Doar că acum intervine paradoxul: cu cât vei fi mai de succes, cu atât vei fi mai dezavuat de oameni. Vei câștiga câțiva prieteni falși și câțiva dușmani adevărați.
Oricum ar fi, tu fii un om de succes!

Apoi, valoarea unui om stă în bunătatea lui sufletească. Nimic nu te valorizează mai mult în lumea asta decât practicarea bunăvoinței, bunăcuviinței, toleranței, înțelegerii față de ceilalți și a altruismului, deși riscul crucificării pentru asumarea lor nu poate fi anulat. Toate acestea sunt expresii ale bunătății sufletești. Orice interes de a-ți arăta sau impune valoarea celor din jur escaladează bunul simț și se învecinează cu orice alt tip de bădărănie. În cadrele firescului, valoarea unui om reiese din felul lui de a fi și de a ști. În plus, cei de lângă tine pot intui și chiar descoperi charismele tale mult mai limpede și obiectiv decât orice strădanie de a te impune printr-un laudatio sau printr-o autoelogiere. De altminteri, omenia ta sau bunătatea ta, deschide accesul spre „cerul” semenului, acestea fiind, de fapt, „soarele” existenței tale în căutarea și afirmarea unui „cer” senin în cei de lângă tine.

Dar, indiferent de valoarea ta, tu fii un om bun!

[1]Poveste preluată de pe site-ul: https://armoniefeminina.com/2012/04/03/sf-augustin-cum-raspunde-dumnezeu-rugaciunilor-noastre/ , accesat la data de 14 aprilie 2019.

Ovidiu Bârsan